Mami / Petite maman, filmul cunoscutei regizoare franceze Céline Sciamma, o delicată meditație asupra pierderii și a durerii, este lansat în cinematografele din România pe 18 februarie. Un film despre trei generații de femei și despre relațiile complexe dintre ele, relații care nu par să respecte o trecere liniară a timpului, Mami este totodată basm, poveste despre universuri paralele, reverie și  amintiri din copilărie

Nelly are opt ani şi tocmai şi-a pierdut bunica pe care o iubea ca pe ochii din cap. Nelly îşi ajută părinţii să facă ordine în casa bunicii şi se aventurează în pădurea unde mama ei, Marion, se juca în copilărie şi unde a construit şi o căsuţă din crengi. Într-o zi, Marion pleacă pe neaşteptate, iar Nelly dă în pădure peste o fetiţă ce construieşte de zor o căsuţă. Numele ei este Marion.

Trailer:

Mami a fost nominalizat atât la Berlinale în 2021, unde a avut premiera mondială, cât și la Premiile BAFTA de anul acesta, care vor fi anunțate în 13 martie. În plus, pelicula a câștigat premiul publicului la Festivalul de la San Sebastian în 2021 și a fost proiectat în România în avanpremieră în cadrul celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), acolo unde atât adulții cât și cei mai mici au fost atrași în această poveste intima care explorează o modalitate de a depăși trecutul într-un amestec de emoții puternice, fantezie și iubire.

În rolurile principale, Céline Sciamma le-a distribuit pe Joséphine Sanz (Nelly) și Gabrielle Sanz (Marion). Critica internațională a elogiat filmul pentru candoarea cu care abordează un subiect atât de dureros. Mark Kermode, faimosul critic al publicației The Guardian l-a desemnat ca fiind cel mai bun film al anului 2021, considerându-l „un basm înduioșător și plin de speranță pentru persoanele de toate vârstele”.Mami este cel de-al 5-lea lungmetraj al lui Céline Sciamma, una dintre cele mai importante voci din cinematografia franceză contemporană. Regizoarea este cunoscută pentru filmele ei Nuferi (2007), Tomboy (2011), Girlhood (2014) și Portretul unei femei în flăcări (2019). O temă comună în filmele lui Sciamma este fluiditatea genului și a identității sexuale a femeilor. Ea a contribuit foarte mult la discursul cinematografic cu privire la privirea feminină (the female gaze).